Gradina secreta a copilariei

Uneori uit ca am 25 de ani..uit ca sunt mama..sotie..femeie..Pur si simplu simt ca sunt o fetita naiva,incocenta, cu codite lungi  care viseaza...

Imi amintesc cu nostalgie de anii copilariei si nu pot sa nu regret timpurile de acum..Copilaria a capatat un alt sens, mult mai dur...De multe ori ma intreb: Oare pe strada mea nu exista copii? Unde sunt strigatele gingase ale copiilor, jocurile pline de farmec din copilaria noastra? Acum copiii stau in casa, la calculator, au jucarii inteligente dar nu mai frumoase decat papusa mea confectionata din carpe...

Copilaria mi-am petrecut-o la tara. Si sunt mandra de asta! Cele mai frumoase peisaje nu pot fi decat la tara..viata la tara este minunata..Imi amintesc cu nostralgie de gradina secreta a copilariei...Da..asa ii spuneam si era cu adevarat minunata...Cu multi ani in urma in gradina unei vecine exista un helesteu..Eu nu l-am prins...am prins doar acea adancitura, seaca ..a helesteului...De jur imprejurul zonei erau copaci inalti iar in interior erau arbusti si multaaaaa veerdeata...Acolo era gradina noastra...Ma simteam ca Alice in tara minunilor in acea lume virgina,in acel spatiu magic, plin de verdeata.Simt si acum mirosul florilor care ne incanta simturile...oare il voi regasi in aroma vreunui parfum? Era un deliciu sa ne petrecem timpul in acest spatiu magic...Ascultam la nesfarsit trilurile incantatoare ale pasarilor, ciripitul dulce al randunelelor..

Ne organizase foarte bine: fetele aveau grija de ” treburile casei” iar baietii confectionau bancute, hamac, masute din lemn unde in fiecare dupa aminaza ne beam ceaiul de la ora 5!Doar ca in loc de ceai noi beam suc de soc din flori culese din gradina noastra si preparat acasa de bunici..Doamne cat de gustos era! Imi amintesc si ma amuz in acelasi timp cum furam din gradinile vecine ardei, ceapa, salata etc pentru ca picnicul nostru sa fie cat mai gustos. Tin minte si acum cata ciomageala am luat de la mama pt ca luam ce puteam de acasa: perdele, presuri, tacamuri...
Gradina noastra parea rupta din basm...perdelele albe agatate de ramuri completau atmosfera de feerie..totul era facut de noi..acei copii inocenti si blanzi..

Uneori inchid ochii si simt cum pasesc pe cararea care ducea catre gradina secreta atat de minunata,incat imi taie respiratia.In aer pluteste aroma imprevizibilului.Rochia vintige cu flori de mac flutura in vant.. Simt miros de iarba verde proaspat cosita..de vanilie dulce...Ma impiedic in frunzele mari de rubarba dar imi continui drumul..Pasesc spre  o lume a noastra, a copiilor..o lume interzisa parintilor...

Si acum tanjesc dupa acea lume...De fiecare data cand imi vizitez parintii merg la vecina noastra..la Doamna Tia..cea care ne oferise acel spatiu magic..O privesc si desi acum a ”ajuns rau„ ..este alcoolica..o respect si o voi respecta toata viata..Si niciodata nu ii voi refuza nimic..orice mi-ar cere...si asta in amintirea vremurilor bune...pt ca tot ea era cea care imi dadea carti sa citesc, ma lasa sa caut ore in sir la ea in biblioteca...Cand ne vede( pe mine si pe fetita mea) ne cheama la ea in curte..un loc verde cu multe flori...Niciodata nu iesim de la ea cu mana goala..mereu avem flori in brate..iar cand nu merg acolo imi trimite prin bunica mea fel de fel de flori..si spune asa: ”Sunt pentru Maria”...( fetita mea)...

Cu regret am constatat ca locul nostru magic, gradina noastra secreta a copilariei s-a transformat intr-un spatiu invadat de buruieni...urzici..arbusti desi si neingrijiti...Oare unde a ramas copilaria?

Noroc ca visez..sunt inca copil..iar amintirile nu mi le va putea lua nimeni...de aceea retraiesc acele momente ori de cate ori simt nevoia de a zbura...de a evada din aceasta lume rea...

Cu gandul la copilaria mea magica am uitat de mancarea care o aveam pe aragaz...hm..va trebui sa fac o alta ciorba...! Dar nu ma plang, a meritat sa imi reamintesc si sa va impartasesc si voua aceste intamplari!

Acest articol a fost scris pt mini campania pt blogeri realizata de oriflame.Dar trebie sa stiti ca nimic nu este fictiv..tot ce am povestit mi s-a intamplat cu adevarat!